Conexiuni

Intram in viata inconjurati de fiinte dragi, care ne primesc cu dragoste in lumea lor. Se realizeaza din primul moment acele conexiuni de dependenta, de dragoste, de incredere.

Pasim apoi, incet-incet pe drumul nostru, cot la cot cu cei de o generatie cu noi, apoi,  in cercuri cu generatii diferite. Pe masura ce „abordam” cercurile ne facem noi cunostinte, noi amici, noi prieteni, cu care impartim pachetelele de mancare, banutii de buzunar, ideile si obiectivele, parerile si alegerile. Uneori gandim la fel, uneori nu. Uneori ne sustinem, uneori nu. Important e ca, de-a lungul timpului, aceste conexiuni ne ajuta sa mergem mai departe, sa primim bucuriile, sa depasim greutatile, sa “conlucram” macar la nivelul de gand-idee, sa evoluam.

Cateodata, apar diferente intre noi in felul de a privi si primi viata, cu ceea ce ne ofera ea. Se intampla. Nu e o tragedie, e doar o “stare de oftat”, uneori o durere in suflet, alteori lacrimi, tristete. Trebuie sa acceptam ca legaturile acestea – oricat de vechi sau apropiate am crede ca sunt – ne pot determina sa luam decizia de a le intrerupe pentru un timp sau de a le rupe definitiv.

 Se intampla oricui. De vina uneori e distanta, alteori alegerile din punctul  de vedere al  societatii in care traiesti, se intampla pentru ca ai alte asteptari de la oameni. Cel mai adesea se intampla pentru ca pur si simplu simti ca nu mai „rezonezi” cu cineva. Si decat sa te amagesti si sa amagesti, mai bine “tai conexiunea”. Delicat, elegant, civilizat, fara sa acuzi pe nimeni. Pur si simplu nu merge si trebuie sa accepti acest lucru, oricat te-ar durea. Timpul vindeca si e foarte posibil ca acea conexiune sa fie inlocuita de una nu neaparat de o calitate mai buna, ci care raspunde cerintelor sufletului si modului tau de a trai la momentul acela.

De cele mai multe ori nu te mai “reconectezi” cu acea persoana. Pentru ca  nu mai simti, pentru ca, atunci cand ai suferit, nu-ti mai asumi riscul unei alte suferinte.

La fel e si cu tot ce ne inconjoara, nu numai cu oamenii.

Poate fi cu o destinatie anume, cu un loc de munca, cu o colaborare profesionala, spirituala, sufleteasca,  cu un “domiciliu”, cu absolut orice ne-ar putea determina sa ne conectam pentru a crea ceva impreuna, pentru un timp mai scurt sau mai lung.

Important e ca aceste conexiuni sa-ti aduca bucurie, implinire, liniste, evolutie, sa te faca sa te simti util, sustinut, iubit, protejat, apreciat, aparat, implinit; (bine, macar o parte din toate acestea!)

Daca nu, inchidem ochii, “inchidem usa“, fiind convinsi ca in fata viata ne va deschide o poarta  si acea conexiune taiata va ramane doar o bobita de amintire, undeva, in memoria noastra.

Publicitate