Balans

„În toate lucrurile măsura este cea mai bună” – Homer

Ar fi minunat sa fim in echilibru, dar aceasta stare e atat de greu de obtinut! Ar insemna ca sufletul nostru rezoneaza perfect cu esenta divina, ca totul e armonie si perfectiune.

Realitatea este insa pe alt spectru de simtaminte si sentimente.

Realitatea este ca suntem intr-un perpetuu balans. Cand credem ca linistea e piatra noastra de temelie, ca suntem „zen”, ca totul e rezonant si rezonabil cu echilibrul, cu pacea interioara, cu linistea sufleteasca, cu impacarea constiintei…de undeva din adancuri se isca un mic vartej care se amplifica, dandu-ne peste cap convingerile, sentimentele, ratiunile, pacea.

E atat de frumos sa fii impacat cu tine, cu cei din jur, cu Dumnezeu! E atat de frumos sa simti ca totul e mirific, pana la cea din urma celula si pana la cel din urma atom!

Numai ca aceste momente sunt pasagere, sunt greu de obtinut, greu de pastrat. Mai tot timpul suntem intr-un balans; balans al simtirii, al linistii interioare al intelegerii ca nu poti nici sa-i faci pe toti sa-ti aprecieze deciziile, atitudinile, gandirea, nici sa-i cuprinzi in sufletul tau si in inima ta pe toti, acceptandu-i asa cum sunt, fara retusuri sau jumatati de masura.

Echilibrul nostru interior e ca o acrobatie la mare altitudine, in mijlocul unui noian de ganduri rascolitoare, al unui noian de vorbe naucitoare, al unui conglomerat de fapte indoielnice.

Uneori simtim ca am atins „bula cumpenei constiintei”, asa cum constructorii isi verifica planeitatile suprafetelor pe care le construiesc…pentru ca ceva, cineva, de undeva, sa arunce o „scanteie” perturbatoare.

Si-atunci o luam de la capat, asezand piesele determinante – gand, vorba, sentiment, constiinta, atitudine, implicare, daruire, suferinta, empatie, patos – una cate una, la loc, incercand sa restabilim echilibrul.

Atat de greu de gasit echilibrul nostru interior, atat de dificil de realizat relatii echilibrate, de creat vieti in echilibru !

Insa nu e imposibil! Cu straduinta, la un moment dat sufletul nostru rezoneaza cu Universul si-n fiinta noastra se instaleaza linistea, multumirea, impacarea, inlocuind balansul cu ancorarea in certitudinea ca suntem frumosi, ca suntem iubiti asa cum suntem !