Am preluat pasa…

Am intrat în joc de bună-voie, articolele despre toamnă trezindu-mi interesul. Articolele scrise pe aceasta temă au fost ca o minge ridicată la fileu ș-atunci am simțit imboldul să preiau pasa de la http://aurablupu.com/, care a preluat-o de la https://dealedianei.ro/, pasă  care se lasă cu o întrebare, referitoare la cea mai mare bucurie pe care o resimte fiecare odată cu venirea toamnei.

Pe mine toamna mă copleșește cu darurile (bogațiile) ei: nenumărate, toate pline de savoare.

Fructe, care mai de care mai gustoase și aromate, cele de casă avându-le la îndemână, îmbiind la cules și gustat, cele sălbatice (mere pădurețe, măceșe, porumbele…) lăsându-se căutate și descoperite.

Iubesc sucurile – din mere, din pere, din struguri (😉😂😂😂, „bun îi vinu’ ghiurghiuliu!”) și-s gata să-ncep ziua cu un pahar cu suc în locul cafelei, iar seara să savurez o cană cu compot.

Legume fel de fel, care ne dau teme variate pentru conserve, rețete multe unele tradiționale, altele exotice, ne ajută să punem la păstrare pentru mai târziu bogăția de arome și gusturi.

Nuanțe nenumărate se-aștern în paleta culorilor toamnei, de la tonurile direct proporționale cu „toanele” cerului până la rogojina ce s-așterne pe pământ, nuanțe  ce sunt într-o continuă schimbare, bucurându-ți privirea și sufletul.

Și ploile toamnei, molcome, curațitoare, venite special s-așeze sentimentele, s-alunge părerile de rău, să-nmoaie sufletul, să odihnească gândurile…

Și vântul, purtător de dorințe înaripate, misterios și secretos, ca un prieten de taină, dându-se peste cap să te ajute să se-ndeplinească toate of-urile și of-of-urile !

Peste toate tronează dărnicia, sigla toamnei fiind o cunună din darurile cu care vine să ne bucure. O cunună a dărniciei aș dori să o port și eu cât mai des posibil, să pot ajuta, să pot dărui, să pot mângâia, să pot alina.

E încă întuneric, ziua se lasă așteptată, am dat la schimb pentru nenumăratele daruri câteva ore de lumină… Privesc in jur, încercând să străbat întunericul: este cineva acolo? Pasez…